Dr Bricoux

Dr.Arthur Bricoux(1874-1944) a fost unul dintre cei mai faimosi columbofili pe care i-a avut BELGIA.A fost un crescator de prima clasa si un maestru in arta reproducerii porumbeilor.Porumbeii Bricoux erau cei mai constanti zburatori la acele timpuri.Porumbeii lui erau de neinvins.Dr. BRICOUX a fost un mare maestru din 1919 pana in 1939.
Porumbeii Bricoux au castigat 14 premii nationale,au sosit pe locul doi de 12 ori si au incheiat de 124 de ori in primii 20.Succesul sau a fost atat de mare incat adversarii sai l-au acuzat ca foloseste droguri sau injectii.El a devenit celebru din momentul in care a facut schimb de pui cu campionul Frantei “Paul Sion” din Tourcoing.
Dr. BRICOUX a aplicat incrucisarea intre rude insa a precizat si ca trebuie sa introduci la un moment dat sange strain daca ai de gand sa reproduci in consangvinitate stransa o lunga perioada de timp.Bricoux mai spunea ca acela care nu-i poate bate pasarile in curse cu oricare porumbel din orice crescatorie nu va putea sa-i ia locul si titlul de cel mai titrat columbofil.El mai spunea ca este foarte important sa folosesti porumbei crescuti in consangvinitate stransa cand vrei sa-i incrucisezi cu porumbeii proprii.
Dr. BRICOUX nu a zburat niciodata cu puii.El zbura yarlingii pe cuib si maturii la vaduvie.A fost primul care a folosit ca metoda vaduvia ceea ce explica de asemenea si superioritatea lui.Porumbeii de doi ani zburau in concursuri de 600km iar cei mai in varsta trebuiau sa concureze in cele mai lungi si dificile concursuri.El este cel care a inventat practic concursurile pe distante lungi.Spunea ca un crescator trebuie sa se specializeze pe o singura disciplina(ex:viteza,demifond…..)iar cea mai buna metoda de selectie este cosul.

Mai 1940:Dr. BRICOUX isi paraseste locuinta sa fuge panicat.Toti porumbeii sai au fost omorati intr-un contraatac al armatei Franceze.Dr. BRICOUx s-a suparat foarte tare ,dar si-a procurat pui de la cei doi prieteni ai sai:Nestor Tremmery si Caramin din Chatelet.Porumbeii lui Tremmery si Caramin erau in mare parte Bricoux.Dr. BRICOUX a murit cateva luni mai tarziu.Fiul sau ARTHUR BRICOUX nu a avut nici timpul si nici daruirea tatalui sau ,el vanzand porumbeii in 1952.

Cei mai faimosi porumbei ai lui Dr.BRICOUX:
“Kleine Geschelpte”288493/26-a castigat in decurs de 5 ani de 5 ori Nat.PAU, a foat unul dintre cei mai mari campioni ai doctorului.

“Rode Libourne”-3039973/28
1930: 4 Nat. Angouleme
1931: 1 Libourne(local club Charleroi)
1932: 1Nat. Angouleme
1933: 1 Nat. Bourdeaux

“Goede Rode Bricoux”-277541/29
1931: 2 Nat. Angouleme
1932: 4 Nat. Toury
1933: 2 Angouleme

“Bordeaux Bricoux”
1934: 2 Bordeaux
1936: 1 Biarritz
1937: 1 Chateauroux
1938: 1 St-Vincent
1939: 17 Dax

“Grote Rode”- acesta a fost cel mai bun zburator in 1933.”jules cesar” a fost cel mai faimos fondator al crescatoriei BRICOUX.Era un mascul rosu.

“Bon Ecialle”(mascul rosu) a castigat locul 1 Nat Dax,cu o ora avans fata de locul doi.

“Petit Roux”(mascul rosu)-locul 2 Nat. Bordeaux si 16 Nat Dax.

“St-Vincent”- a castigat locul 2 respectiv 10 Nat. Bordeaux si 7 Nat. St-Vincent.

Alti porumbei faimosi au fost”Plume Noir”,”Tache Blanche”,”Roux Favori” etc…Dr. BRICOUX a fost un sustinator al consangvinitatii timp de mai multi ani.Avea multi porumbei rosii iar ceilalti crescatori ii numeau “Locomotivele Rosii”.

Transmiterea ereditara a culoriilor la porumbeii voiajori : Culoarea Solzata

Culoarea solzata

Solzii pot fi ma desi sau mai rari (la fel si in cazul porumbeilor rosii) , fenomenen influentat de granulele de pigment din penaj. Materialul ce formeaza pigmentul se numeste melanina.Melanina coloreaza penajul in negru sau maroniu roscat. Penele albe sunt lipsite de pigment.Avand in vedere ca penajul pigmentat mareste rezistenta la conditiile de mediu extreme se recomanda ocolirea culorilor albe in favoarea culorilor mai inchise.Este de la sine inteles ca totusi in prezenta pigmentului un porumbel nu va fi mai bun , ci eventual va fi mai bine aparat.Fiecare dintre noi s-a intalnit cu pasari ale caror pene albe , rosii sau argintii si s-a observat ca , inca din timpul naparlirii , aceste pene erau intr-o stare destul de proasta comparativ cu penele pigmentate.
Sa luam ca exemplu culoarea solzata care este dominanta fata de culoarea albastra.Asta inseamna ca porumbeii homozigoti solzati in pereche cu pasari albe vor da nastere numai la indivizi albastrii solzati.In acest caz dintr-o suta de urmasi toti o suta vor fi albastrii solzati datorita faptului ca gene allele ce determina culooarea albastru solzat este dominanta fata de gena alela ce determina culoarea albastra , pe care o mentine in stare latenta.Aceasta gena , conform legilor lui Mendel va aparea fenotipic din nou si din nou in generatiile urmatoare prin homozigotarea ei. Se intampla uneori sa se nasca pui de culoare albastra din parinti ai caror stramosi erau toti albastri solzati.La fel pot aparea pasari cu ochi albi din familii cu ochi galbeni sau pasari cu coada ingusta din pasari cu coada lata. Cate un asemenea caracter recesiv ramane ascuns timp de mai multe generatii fara ca noi sa avem habar ca aceste caractere exista in fondul genetic al liniei respective.La formarea porumbelului voiajor de Luttich s-au folosit porumbei din familia pescarusilor . Se stie ca acestia au caracteristic prezenta penelor rasucite (cravata) pe piept . Chiar daca de atunci au trecut 150 de ani tot mai apar , din cand, pui de porumbei cu pene zbarcite pe piept , fenomen aparut si la mine in repetate randuri.Linia a – 6 – a de reproductie care isi are originea de la belgianul Maurice Delbar , a produs destul de des porumbeii cu cravata , ceea ce dovedeste ca , la formarea liniei respective , un rol important au avut urmasi ai porumbeiilor voiajori de Luttich.


Doctor Bricoux